Ce este accidentul vascular ischemic?
Accidentul vascular ischemic sau AVC-ul ischemic se produce atunci când o arteră a crerierului se blochează. Creierul depinde de artere pentru a transporta sângele de la inimă și plămâni. La rândul său, sângele transportă oxigen și nutrienți, însă ajută și la eliminarea dioxidului de carbon și a deșeurilor celulare. Atunci când apare criza ischemică, se întâmplă următorul fenomen: celulele creierului nu mai pot crea suficientă energie și nu mai pot funcționa corespunzător. O arteră blocată mai multe minute poate provoca moartea celulelor creierului. În această situație, tratamentul medical de urgență este vital.
Care sunt cauzele accidentului vascular ischemic?
AVC ischemic poate fi cauzat de mai multe tipuri de boli, însă cea mai frecventă este îngustarea arterelor din zona gâtului sau a capului, fapt ce poate fi cauzat de ateroscleroză, prin depunerea progresivă de grăsime în artere (colesterol). Mai exact, arteroscleroza este o afecțiune cardiovasculară caracterizată de formarea, la nivelul tunicii interne și medii a arterelor mijlocii și mari, de depozite de plăci ateromatoase (plăci de culoare galbenă), ce conțin colesterol, material lipidic și celule adipoase) sau a depunerii treptate de colesterol.
Dacă arterele devin prea înguste, celulele sangvine pot colecta și forma cheaguri de sânge. Aceste cheaguri pot bloca artera în care sunt formate (tromboză) sau se pot “prinde” în arterele mai apropiate de creier (embolie).
O altă cauză a AVC-ului ischemic o reprezintă și formarea de cheaguri de sânge la nivelul inimii, care pot să apară ca urmare a unor bătăi neregulate ale inimii (cum ar fi fibrilația atrerială), atac de cord sau anomalii ale valvei cardiace. În timp ce acestea sunt cele mai frecvente cauze ale accidentului vascular cerebral ischemic, există multe alte cauze posibile. Exemplele includ leziunile traumatice la nivelul vaselor de sânge ale gâtului sau tulburări de coagulare a sângelui, precum și consumul de droguri. Trebuie precizat și faptul că 90% dintre persoanele care au suferit un AVC au prezentat și un AVC ischemic.
Atacul cerebral vascular ischemic se împarte în două tipuri principale: trombotic și embolic.
Un AVC ischemic trombotic apare atunci când arterele cerebrale bolnave sau deteriorate sunt blocate prin formarea unui cheag de sânge în creier (tromboză cerebrală sau infarct cerebral), eveniment care este responsabil pentru aproape jumătate din cazurile de AVC ischemic semnalat. De asemenea, tromboza cerebrală poate fi, la rândul ei, împărțită în alte două categorii, care se corelează cu localizarea blocajului din creier: tromboza vaselor mari și tromboza vaselor mici.
La rândul său, un AVC ischemic embolic este cauzat tot de un cheag de sânge din interiorul unei artere, însă acesta se formează în altă parte decât în creier. Apariția embolilor limitează în mod natural fluxul de sânge la nivelul creierului, iar rezultatul apare aproape imediat prin apariția deficiențelor fizice și neurologice.
Care sunt simptomele AVC ischemic și pe cine afectează?
Accidentul vascular cerebral poate afecta persoanele de toate vârstele, inclusiv copiii. Însă, multe persoane cu AVC ischemic sunt trecute de 60 de ani, iar riscul unei astfel de afecțiuni crește odată cu vârsta. AVC-ul este mai frecvent în rândul femeilor decât în cel al bărbaților, iar afro-americanii sunt mai predispuși decât alte grupuri etnice. Persoanele care suferă de AVC au de obicei și alte probleme de sănătate sau un stil de viață care crește riscul apariției atacului cerebral vascular, precum hipertensiunea arterială, bolile de inimă, fumatul sau diabetul.
Simptomele AVC-ului ischemic includ o slăbiciune bruscă sau o amorțeală într-o parte a corpului sau a întregului corp, o senzație ciudată în picioare, brațe sau chiar pe față. De asemenea, cei afectați de AVC au dificultăți în a înțelege ce se întâmplă cu ei și de a exprima în mod corespunzător simtomele cu care se confruntă. Mai mult decât atât, se întâmplă ca persoanele cu AVC să aibă o dificultate vizuală (cu un ochi sau ambii), probleme bruște de mers, amețeli sau probleme de coordonare, dificultate de vorbire sau o durere de cap severă apărută brusc și fără motiv.
Pentru o diagnosticare corectă a AVC-ului există multe teste disponibile, printre care scanarea cu substanță de contrast (ecografie CT), RMN, angiograma cerebrală, arterografia, ultrasonografia carotidă, ecocardiograma sau doppler transcranian. Alegerea celei mai bune variante se va face după o discuție în prealabil cu medicul specialist, care are scopul de a exclude orice altă problemă medicală.
Ca opțiuni de tratament, în momentul în care ai fost depistat cu AVC, medicul va folosi medicamente specifice afecțiunii, care ajută la dizolvarea cheagului de sânge, la reducerea oricărei inflamații de la nivelul creierului și la protejarea acestuia de alte leziuni cauzate de atacul vertebral cerebral.
De asemenea, unii pacienți pot fi ajutați printr-o trombectomie mecanică (aspirația cheagurilor de sânge și a emboliilor, fragmentarea acestora și extragerea din corpul pacientului). Această procedură, efectuată în decurs de șase ore de la simptomele AVC-ului, crește șansa ca pacientul să poată funcționa independent în decurs de 90 de zile de la accidentul vascular cerebral.
Un alt tratament pentru AVC (chiar și pentru împiedicarea apariției altuia) este chirurgia, printr-o endarterectomie carotidă, o stentă carotidă sau o craniotomie.
Dacă ai suferit vreodată de accident vascular cerebral, dacă există antecedente în familie sau ai observat simptome care practic avertizează incidența unui AVC, este foarte important să te prezinți de urgență la un medic! O discuție cu medicul specialist poate determina cauza cea mai probabilă a problemei și cel mai bun program de tratament pentru însănătoșire și prevenție.
Anumite afecțiuni medicale cresc foarte mult probabilitatea de a face un accident vascular cerebral. De aceea, este important să nu amâni vizita la medic pentru a controla orice factor de risc.
