Tasările vertebrale

Home Afectiuni ale coloanei vertebrale Fracturile vertebrale prin compresie (tasări vertebrale)

Se estimează că aproximativ 35 de milioane de oameni la nivel mondial ar avea o masă osoasă scăzută, fapt care-i plasează într-o zonă cu risc crescut pentru dezvoltarea, în timp, a unor tasări vertebrale sau a fracturilor vertebrale prin compresie. Peste 80% dintre acești pacienți sunt femei, iar un sfert dintre acestea sunt aflate în postmenopauză.

Tasările vertebrale, din ce în ce mai prezente odată cu vârsta inaintată, sunt cele mai frecvente afecțiuni în cazul pacienților cu osteoporoză. Mai mult decât atât, pacienții care au suferit cel puțin o dată de tasări ale vertebrelor, prezintă un risc de până la 5 ori mai mare de a suferi și o a doua fractură vertebrală prin compresie.

Fracturile vertebrale prin compresie apar în momentul în care blocul osos sau corpul vertebral din coloana vertebrală se prăbușește, fapt ceea ce produce dureri și conduce la o deformare severă a coloanei vertebrale și/sau pierderea înălțimii.

Acest tip de afecțiune apare cel mai frecvent la nivelul coloanei vertebrale toracice, în special în partea inferioară. De asemenea, chiar dacă osteoporoza este cea mai frecventă cauză a acestor fracturi, urmată de traume, tumorile metastatice pot reprezenta un alt factor de risc, în cazul pacienților cu vârsta mai mică de 55 de ani. Oasele coloanei vertebrale sunt un loc destul de comun pentru răspândirea mai multor tipuri de cancer, care pot provoca distrugerea unei părți a vertebrelor, slăbind osul până când acesta se prăbușește.

Cum se manifestă fracturile vertebrale prin compresie?

Principalele simptome ale fracturilor vertebrale prin compresie includ debutul brusc al durerii de spate. Durerea de spate poate crește în intensitate și în repaus și se reduce doar în momentul în care pacientul stă întins pe spate. În afară de durerea de spate puternică, alte simptome ale tasărilor vertebale mai sunt reducerea mobilității spinale, pierderea în înălțime sau deformări ale coloanei vertebrale.

Complicațiile care pot apărea sunt următoarele:

Instabilitate segmentată. În momentul în care o fractură duce la un colaps al corpului vertebral de peste 50%, există riscul apariției instabilității segmentale. Rezultatul constă în apariția unei dureri puternice și afectarea activităților zilnice. În cele din urmă, această instabilitate duce la o degenerare mai rapidă a coloanei vertebrale în zona afectată.

Cifoză. Această tulburare este mai frecventă în cazul femeilor în vârstă, care suferă deja de osteoporoză. Partea din față a vertebrelor se prăbușește, ducând la o coloană toracică mai rotunjită (apariția cocoașei). Însă, cifoza severă poate cauza dureri extreme, iar deformarea poate să comprime inima, plămânii sau intestinele. Acestea, la rândul lor, duc la oboseală rapidă, scurtarea respirației și pierderea apetitului.

Complicațiile neurologice. În cazul în care fractura face ca o parte din corpul vertebral să exercite presiune asupra măduvei spinării, nervii și măduva spinării pot fi afectate. De asemenea, reducerea canalului spinal poate avea ca efect leziuni imediate ale nervilor spinării sau poate provoca probleme de iritație a nervilor. Mai mult decât atât, poate diminua aprovizionarea cu sânge și oxigen a măduvei spinării, fapt care duce la amorțeală și durere la nivelul nervilor afectați.

Fracturile vertebrale pot fi diagnosticate după o consultație, ținând cont de istoricul medical al pacientului, radiografiile simple, tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanță magnetică pot arăta în clar afecțiunile coloanei vertebrale.

De asemenea, testul pentru densiometreie osoasă DEXA reprezintă standardul stabilit pentru măsurarea densității minerale osoase și poate determina dacă pacientul suferă de osteoporoză și dacă există vreun risc de fracturi vertebrale prin compresie în timp.

Cum se tratează fracturile vertebrale prin compresie?

Ca tratament conservator, persoanele cu durere severă vor avea nevoie de multă odihnă, medicamente adecvate și un set de analize prin care medicul poate să țină sub control starea pacientului. De asemenea, poate fi nevoie și de una sau mai multe intervenții chirurgicale.

Durerea asociată cu fracturile vertebrale prin compresie se poate vindeca în mod natural și poate dura până la trei luni. Cu toate acestea, nivelul durerii scade, de obicei, în intensitate după numai câteva zile sau săptămâni.

Odihna la pat este recomandată, însă pentru scurtă perioadă de timp, urmată de limitarea unor activități care ar putea afecta pacientul. De asemenea, pastilele pentru ameliorarea durerii, precum antiinflamatoarele nesteroidiene, sunt eficiente și de cele mai multe ori recomandate. Mai mult decât atât, un dispozitiv ortopedic pentru spate poate oferi un suport extern. Acesta limitează mișcarea vertebrelor fracturate, ceea ce poate ajuta la reducerea durerii.

În momentul în care tratamentele clasice s-au dovedit ineficiente, medicul neurochirurg poate efectua două proceduri minim invazive, numite vertebroplastie și chifoplastie.

Vertebroplastia este o procedură chirurgicală minim invazivă, care durează între 1 și 2 ore, în funcție de numărul vertebrelor care trebuie tratate. Se poate folosi un anestezic local, sedare intravenoase sau anestezie generală. Medicul neurochirurg injectează în vertebra colapsată, cu ajutorul unui ac mic, ciment acut acrilic, folosind ghidarea imagistică. Cimentul se întărește în câteva minute, consolidând și stabilizând vertebrele fracturate.

Cea de-a doua procedură minim invazivă se numește kyhoplastia. Se fac două incizii mici și se introduce o sondă în locașul vertebral, unde este localizată fractura. Osul este forat și un balon (tampon osos) este introdus în fiecare parte. Ulterior, baloanele sunt umflate, iar în momentul în care se extind la înălțimea dorită, sunt îndepărtate. Spațiile create sunt apoi umplute cu ciment. Kyphoplastia are avantajul de a restabili înălțimea coloanei vertebrale.

Aceste metode chirurgicale minim invazive sunt extrem de eficiente. Rata de complicații este estimată la sub 2% pentru fracturile vertebrale prin compresie și până la 10% pentru afecțiunile legate de tumori maligne. Cu toate acestea, numai medicul neurochirurg poate stabili beneficiile acestei intervenții.

Ca pacient, iată ce poți face pentru a evita complicațiile tasărilor vertebrale:

  • prezintă-te la medic în cazul în care prezinți vreunul sau mai multe dintre simptome;
  • respectă indicațiile medicului neurochirurg si pune întrebări dacă nu ești sigur de ceea ce trebuie să faci.
  • aplicarea unui prosop rece pe zona dureroasă poate ajuta. După o săptămână de la debutul durerii, se poate folosi fie terapia cu rece sau cald, în funcție de modul în care reacționează corpul tău.
  • nu face efort și nu ridica obiecte grele până când medicul tău nu îți spune că poți face acest lucru.
  • prezintă-te la control pentru a te asigura că recuperarea decurge bine.

Formular de contact