Accidentul vascular cerebral se instalează atunci când un vas de sange (arteră), ce furnizeaza sânge unei zone din creier se blochează (accident vascular cerebral ischemic) sau se rupe (accident vascular hemoragic/hematom cerebral). Practic, un accident vascular cerebral reprezintă moartea țesutului cerebral, ce apare atunci cand creierul nu mai primește suficient sânge și oxigen.

Accidentele vasculare cerebrale pot fi clasificate ca: AVC ischemice sau AVC hemoragice.

Accidentul vascular cerebral ischemic(ischemia cerebrală) se întâmplă atunci când alimentarea cu sânge a creierului este intreruptă. Celulele creierului mor ca urmare a lipsei de oxigen .

Accidentul vascular cerebral hemoragic (hemoragie cerebrală) apare atunci când vasele de sânge din creier se sparg și eliberează sânge în zona din jurul celulelor creierului. Sângele deteriorează celulele creierului, iar substanțele eliberate atunci când celulele mor, cauzează umflarea creierului. Din moment ce craniul permite foarte puțin loc pentru expansiune, acest lucru va deteriora și mai mult țesutul cerebral.

În momentul în care zona respectivă din creier nu mai primeste sânge, aceasta suferă, iar ulterior (după aproximativ 3 ore) moare. Partea corpului controlată de acea zonă nu mai are activitate corectă si astfel apar simptomele: paralizie, confuzie, probleme de vorbit sau de inteles al limbajului, probleme de vedere etc.

Adresați-vă imediat medicului dacă prezentați semne ce includ un debut brusc de:

• dureri de cap severe;
• slăbiciune sau amorțeală a feței, a unui braț sau picior, mai ales pe o parte a corpului;
• amețeală;
• întâmpinați brusc probleme când mergeți pe jos sau vă pierdeți ușor echilibrul, fapt cunoscut sub numele de ataxie
• confuzie;
• deficiențe de vorbire, inclusiv probleme de vorbire sau de înțelegere a ceea ce vi se comunică;
• deficiență de vedere.

Timpul este extrem de important când vorbim de AVC, de aceea medicii străini au elaborat un sistem de diagnostic rapid al atacului cerebral, prescurtat FAST:

FAȚĂ(face) – pacientul afectat de AVC poate prezenta asimetrii ale feței, cu buza căzută într-o parte;

BRAȚE (arms) – în caz de AVC; unii pacienți nu iți pot controla unul dintre brațe;

VORBIRE (speech) – pacienții cu AVC prezintă dificultăţi în vorbire sau nu îşi găsesc cuvintele

TIMP (time) – timpul este esențial, trebuie să sunaţi imediat la numărul de urgenţă deoarece accidentul vascular cerebral trebuie tratat medicamentos sau chirurgical cât mai rapid, pentru a preveni atacurile ulterioare cu potenţial mortal şi leziunile permanente asupra creierului.

Bolile cerebrovasculare ucid de patru ori mai mulți români decât alţi cetăţeni europeni și de șapte ori mai mulți decât în SUA. La nivel mondial, 10% din populaţie moare din această cauză, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), iar perspectivele nu sunt deloc optimiste. Se estimeză ca AVC va deveni, până în anul 2030, principala cauză de mortalitate la nivel mondial, ajungând la aproximativ opt milioane de decese anual.

Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi provocate de:

• embolie, o afectiune ce determină formarea cheagurilor de sânge, care călătoresc din inimă. Cheagurile de sânge pot fi cauzate de bătăi neregulate ale inimii numite fibrilație arterială, insuficiență cardiaca congestiva severă sau atac de cord.
• ateroscleroză, care apare atunci cand arterele care alimentează creierul sunt ingustate prin formarea placii pe peretii vaselor de sânge.
• stenoză carotidiană, care este un blocaj în una din arterele carotide din gât
• arterita, sau inflamația arterei, a oricărei artere care alimentează creierul. Acest lucru se poate datora unei afecțiuni numită arterita temporală, de exemplu.
• disecția carotidiană. O disecție carotidiană apare atunci când una dintre arterele carotide din gat se rupe ca urmare a unui accident și circulația sangvină la nivelul creierului este blocată.
• policitemia vera sau boala Vasquez, o formă de cancer a sangelui care face ca celulele sanguine să se multiplice, iar sângele să se îngroașe. Sângele îngroșat împiedică oxigenarea normală a celulelor creierului.
• colesterolul sau placa formată într-o artera de la gât. În cazul în care colesterolul sau placa traversează și blochează o arteră care alimentează creierul, se produce un atac cerebral.
• migrenele, durerile de cap severe, care provoacă constricția vaselor de sânge din creier si privează celulele creierului de oxigen

Accidentele vasculare cerebrale hemoragice apar atunci când există sângerare la nivelul creierului cauzate de leziuni ale vaselor de sânge. Un accident vascular cerebral hemoragic poate fi cauzat de:

• tensiune arterială crescută
• sângerări anormale provocate de medicamentele cu rol de subțiere a sângelui, cum ar fi heparina
• hemofilia de tip A sau B, care sunt boli de sânge care impiedică coagularea normală a sângelui
• un număr redus de trombocite, un tip de celule sanguine implicate în coagularea sângelui. Numărul scăzut de trombocite este observat într-un număr de boli și afecțiuni, inclusiv infecții acute sau o reacție alergică severă, cunoscută sub numele de șoc anafilactic
• ruptura unui anevrism cerebral sau un vas de sânge din creier cu pereții slăbiți
• anemia cu celule falciforme/în formă de seceră, o afectiune mostenita care duce la celule sanguine roșii anormale
• un grup de vase de sange anormale in creier, cunoscut sub numele de malformație arterio-venoasa (AVM)
• leziuni la nivelul capului
• eclampsia o complicatie a sarcinii, care provoacă tensiune arterială ridicată ce afectează mama.

American Heart Association a emis recent liniile directoare pentru prevenirea unui accident vascular cerebral. Liniile directoare discută despre factorii de risc pentru accident vascular cerebral organizați in 3 categorii:

• ce nu pot fi modificate
• bine documentate și modificabile
• puțin documentate sau potențial modificabile.

Factorii de risc ce nu pot fi modificați sunt cei care nu pot fi schimbați de către individ și includ creșterea vârstei – riscul unei persoane de accident vascular cerebral crește în fiecare an, dupa varsta de 55 de ani. Persoanele afro-americane sau hispancii au o rată dublă de apariție a AVC fată de albi. Bărbații au o șansă de 50% mai mare de accident vascular cerebral decât femeile.

Factori de risc modificabili bine documentați sunt aceia care pot fi schimbați de către individ în colaborare cu medicul său. Acești factori includ: tensiune arterială crescută, fumatul, diabetul, stenoză carotidiană asimptomatică sau îngustare a uneia dintre arterele gâtului, anemia cu celule în formă de seceră, ritmul cardiac anormal, un nivel ridicat de colesterol în sânge, inclusiv colesterolul total și LDL-ul sau „colesterolul rău”. Nivelurile scăzute de HDL, supranumit ”colesterolul bun”, sunt, de asemenea, un motiv de îngrijorare.

Factorii de risc cu potențial modificabili pentru accident vascular includ: obezitatea, stilul de viata sedentar, abuzul de alcool, nivele sanguine ridicate de homocisteină, un component sanguin, uneori asociat cu un risc mai mare de accident vascular cerebral, abuzul de droguri.

S-a observat în cazul femeilor cu vârsta cuprinsă între 39 și 50 de ani, care au consumat mai mult pește și omega-3 acizi grași polinesaturați, că au avut un risc redus de accident vascular cerebral. Acest lucru a fost valabil mai ales la femeile care nu au luat aspirină in mod regulat.

Femeile cu vârsta între 15 și 44 care au servit 2 pahare de vin pe zi au avut un risc cu 40%, până la 60% mai mic de accident vascular cerebral, decât femeile care nu au băut alcool.

Cum se poate preeveni un AVC?

• măsurarea tensiunii arteriale la adulți, cel puțin o dată la 2 ani, pentru monitiorizarea unei tensiuni arterială ridicate;
• controlul greutății,
• mișcare: 30 sau mai multe minute de exerciții moderate pe zi. Persoanele cu boli de inimă sau cu alte probleme ar trebui să fie într-un program de exerciții medical supravegheat.
• o dietă sanatoasa pentru prevenirea bolilor de inima, care conține cel puțin 5 fructe și legume pe zi;
• pentru cei care beau alcool, moderatie! AHA definește consumul moderat ca nu mai mult de 2 pahare pe zi pentru bărbați și 1 pahar pe zi pentru femei.
• aport de sodiu(sare) moderat;
• pentru cei care fumează, renunțarea la fumat;
• medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale în cazul în care tensiunea arterială a persoanei este de peste 140/90 după 3 luni de la aceste modificari ale stilului de viata, sau în cazul în care tensiunea arterială inițială este de peste 180/100.
• controlul nivelului de zahăr din sânge pentru persoanele cu diabet zaharat prin medicamente, dietă și exerciții fizice;
• utilizarea de ramipril (adică Altace), la persoanele cu diabet zaharat. Un studiu recent a aratat ca persoanele cu diabet au un risc de 33% mai mic de accident vascular cerebral ischemic, dacă acestea iau ramipril.
• o evaluare atentă a stenozei carotidiane asimptomatice pentru a determina nevoia de intervenție chirurgicală.
• screening-ul semianual al copiilor cu anemie cu celule seceră, folosind ultrasunete pentru a determina riscul de accident vascular cerebral al copilului;
• tratamentul fibrilației ateriale cu diluanti ai sângelui, cum ar fi aspirina, în funcție de vârsta persoanei și de alți factori de risc;
• monitorizarea nivelurilor ridicate de colesterol total sau LDL, precum și un nivel scăzut de HDL. În funcție de nivelurile de sânge și de alți factori de risc ale persoanei, medicamente pentru scăderea colesterolului pot fi administrate.
• tratament pentru a scăpa de abuzul de droguri
• monitorizarea nivelurilor sanguine de homocisteina. Pentru cele mai multe persoane fizice, un regim alimentar bine echilibrat, urmând ghidul de piramida alimentelor va oferi suficient acid folic si vitaminele B, pentru a menține un nivel optim al homocisteinei. Pentru persoanele cu niveluri ridicate de homocisteină, pot fi recomandate suplimente care contin acid folic și vitamina B.
• evitarea utilizării contraceptivelor orale la femeile ce prezintă factori de risc de accident vascular cerebral

Unii oameni au semne de avertizare timpurie că acestea au un risc crescut de a dezvolta accidente vasculare cerebrale. Cel mai frecvent semn de avertizare este ceea ce este cunoscut ca un atac ischemic tranzitor sau AIT. Aceste episoade de accident vascular cerebral prezintă câteva simptome clasice de AVC, care însă dispar după câteva minute. Ele sunt considerate a fi cauzate de cheaguri care rămân prinse într-o artera mică pentru câteva minute și apoi trec prin ea sau se dizolvă.

Persoanele cu AIT sunt sfătuite să se prezinte de urgență la medic, pentru a beneficia de un tratament ce va preveni un accident vascular cerebral în viitor.

Tratamentul se face la urgență, în serviciul de neurologie și implică scaderea presiunii din creier, prevenția formării unui cheag nou, tratamentul problemelor asociate sau distrugerea cheagului format (în anumite centre). După perioada de urgenta urmeaza tratamentul pentru a evita un nou accident vascular si recuperarea deficitului neurologic restant (kinetoterapie).